FSPUB‎ > ‎Student FSPUB‎ > ‎Ghidul studentului‎ > ‎Ghid academic‎ > ‎

Ghid de lectura


Întreaga dumneavoastră formație în științe politice este organizată în jurul lecturii. De la textele de seminar, la bibliografiile de curs și la bibliografiile pe care chiar dumneavoastră le construiți pentru a vă pregăti testele semestriale, proiectele de cercetare și lucrările cerute la finalul studiilor, totul înseamnă lectură. 

Reușita dumneavoastră universitară se sprijină pe frecvența și pe consistența lecturilor pe care vă luați timpul să le parcurgeți. 
Lectura nu este numai informativă, dar și formativă. Calitatea lucrărilor dumneavoastră, semestriale sau finale, dă seama de efortul de lectură pe care l-ați depus nu numai prin bogăția și acuratețea conceptelor, a informațiilor și a argumentelor pe care reușiți să le convocați, dar și prin flexibilitatea și rigoarea textului pe care îl redactați. 

Contactul sistematic cu referințele științelor politice vă arată cum să vă ordonați propria gândire, cum să vă structurați ideile, cum să puneți în relație pozițiile teoretice și metodologice ale diverșilor autori, cum și când să convocați referințe empirice și, nu în ultimul rând, cum să scrieți propriul dumneavoastră text.

Ce citim?

Unul din cele mai importante câștiguri ale formației în științe politice rezidă în capacitatea de a citi critic și sistematic și de a selecta referințe pertinente: două atuuri fundamentale în cariera dumneavoastră profesională ulterioară.

Primul criteriu de evaluare a lucrărilor sau proiectelor pe care le pregătiți este cel al naturii și calității textelor selectate și al modului în care acestea sunt utilizate. Alegerea lecturilor reprezintă așadar unul din punctele cheie ale succesului dumneavoastră.

Lecturi recomandate

Planul de studii al ciclului pe care îl urmați este si un plan de lectură. Este așadar foarte important să parcurgeți bibliografiile de curs și de seminar furnizate de profesori. Recomandarea profesorului joacă aici rolul de garanție a rigorii și a importanței pe care aceste lecturi o au pentru formația dumneavoastră.

Un text academic este întotdeauna un univers deschis: își mărturisește sursele, își explică pozițiile și dezvăluie perspective noi. Nu ezitați așadar să urmați recomandările autorilor parcurși, citind cu atenție și folosind bibliografiile indicate de aceștia.

Cum ne construim propria bibliografie?

De-a lungul formației dumneavoastră veți fi de multe ori invitat(ă) să redactați lucrări sau proiecte de cercetare întemeiate pe o bibliografie pertinentă. 
Altfel spus, că este vorba despre o temă impusă sau de un subiect la alegere, vi se cere să demonstrați că sunteți capabil(ă) să judecați calitatea și oportunitatea referințelor bibliografice.

Calitatea unei lucrări academice

Calitatea unui lucrări academice poate fi judecată cu ajutorul mai multor criterii:

 Criterii formale  Criterii de conținut
  • Prestigiul academic al editurii (e.g. edituri universitare)
  • Prestigiul revistei academice în care este publicat articolul
  • Prestigiul academic al autorului
  • Existența unui aparat critic (bibliografie, note)
  • Existența trimiterilor la textul ales în alte texte academice
În cazul referințelor fundamentale ale domeniului științelor politice, este recomandat să folosiți ediții critice validate.

 Exemplu:
ARISTOTE, La Politique, nouvelle traduction avec introduction, notes et index par J. Tricot, Librarie Philofophique J. Vrin, Paris, 1995.
sau
ARISTOTLE, Politics and The Constitution of Athens, edited by S. Everson, Cambridge University Press, Cambridge, 1996.
sau
ARISTOTEL, Politica, ediție bilingvă, traducere, comentarii și index de A. Baumgarten, cu un studiu introductiv de V. Muscă, Editura IRI, București, 2001.

Oportunitatea selectării unei referințe bibliografice

Nu numai calitatea referințelor este criteriul construcției unei bibliografii solide, dar și utilitatea acestora. Titlurile prezente în lista bibliografică trebuie să vă poată oferi sprijinul de care aveți nevoie pentru a vă redacta lucrarea. 
Oportunitatea includerii unei cărți sau a unui articol în bibliografia dumneavoastră se cuvine judecată în raport cu:
  • Pertinența pe care titlul în cauză îl are pentru tema dumneavoastră;
  • Gradul de dificultate conceptuală al textului: este de regulă recomandat să nu recurgeți la texte pe care nu reușiți să le stăpâniți sau să le înțelegeți pe deplin;
  • Măsura în care textul vă este cu adevărat util: puteți identifica perspective explicative fertile, puteți găsi concepte folositoare, puteți extrage citate etc. 
ATENȚIE! Folosirea unor referințe ne-academice, de tipul siturilor internet anonime sau a blog-urilor, vă poate aduce sancțiunea unei note mici, dacă nu chiar invalidarea lucrării. 

Cum citim?

Două imperative ghidează lectura unui text academic: înțelegerea temeinică a textului și capacitatea de a vă folosi ulterior de acesta. 

Înțelegerea textului

Înțelegerea textului este precondiția unei lecturi temeinice. 
Textele academice sunt de regulă clare în acest sens. 
  • Fiți atenți la introducerea generală a textului și la paragrafele introductive ale capitolelor: autorii își prezintă obiectivele explicative și demersul încă din introducere.
  • Citiți cu atenție cuprinsul cărții sau al studiului: cuprinsul vă oferă structura analitică a textului. 
  • Încercați să reconstituiți arhitectura argumentativă a textului în interiorul fiecărui capitol și a textului în ansamblul său: 
    • Fiți atenți la articulațiile dintre paragrafe (ex. așadar, pe de altă parte etc.), ele vă dezvăluie raporturile logice dintre ideile sau argumentele avansate de autor.
    • Încercați să sintetizați teza sau tezele generale ale textului, precum și ideile dezvoltate în fiecare capitol.
  • Așezați textul parcurs în relație cu alte texte citite.

Fișa de lectură

Fișa de lectură este instrumentul care vă permite să folosiți cartea sau articolul citit în elaborarea propriilor dumneavoastră texte.
Fișa de lectură vă permite să structurați în mod economic cunoașterea acumulată și să o folosiți ulterior în mod inteligent. Fișa de lectură trebuie să vă permită să:
  • identificați cu ușurință textul pe care l-ați parcurs;
  • identificați cu ușurință temele tratate; 
  • verificați corectitudinea informațiilor sau a ideilor reținute;
  • distingeți între afirmațiile, pozițiile sau argumentele autorului citit și judecățile sau comentariile dumneavoastră sau ale altor autori parcurși.
Prin urmare, o fișă de lectură trebuie să conțină următoarele informații:

Coordonatele complete ale textului  Numele complet al autorului/autorilor;
  Titlul complet al cărții/studiului
 În cazul articolelor: Titlul revistei academice în care este publicat articolul
 Dacă este cazul: Numele traducătorului 
 Dacă este cazul: Numele coordonatorului/coordonatorilor textului 
 Dacă este cazul: Ediția/Anul primei publicări 
  Editura care a publicat textul 
  Locul și anul apariției 
 În cazul articolelor: Volumul, numărul și anul numărului revistei academice 
 Numărul de pagini 
 În cazul articolelor: Paginile între care este publicat articolul 

 Nota: Fiți atenți la data primei publicări a textului: puteți evita astfel erori cronologice jenante și puteți așeza cu ușurință textul în contextul publicării sale. 

Cuvinte cheie: Inventarierea cuvintelor cheie vă permite să puneți în relație diverși autori.
Rezumat:  Rezumat sintetic al demersului: obiectiv, teze, argumente. 
Citate:  Încadrați frazele/paragrafele extrase din text între ghilimele; notați întotdeauna pagina sau paginile din care ați extras citatul. 
Parafraze:  Puteți uneori reformula ideea unui autor. Parafraza nu schimbă însă paternitatea ideii, paternitate ce va trebui recunoscută ulterior în textul dumneavoastră. Precizați așadar că este vorba despre o reformulare și notați pagina/paginile în care este dezvoltată ideea în cauză. 
Observații personale: Rețineți ideile pe care vi le suscită lectura: comentarii, trimiteri la alți autori, explicații pentru modul în care puteți folosi textul în lucrarea dumneavoastră etc.  
 
Exemplu: